Furious nu este cu siguranta prima crime drama pe care eram mai mult decat curioasa si dornica sa o vad. Ingredientele erau bune: Liz Meriwether – creatoarea show-ului, cunoscuta pentru minunata comedie New Girl, dar si pentru miniseriile dramatice The Dropout si Dying for Sex, protagonista Emmy Rossum (despre care, desi nu am vazut Shameless, am citit mereu lucruri bune) si faptul ca ucigasul in serie al povestii este o femeie.
Miniseria prezinta inca de la inceput femei abuzate, in cele mai brutale, groaznice, intunecate, dar si casnice moduri. Alice Black (Emmy Rossum), este o tanara agenta FBI, fost detectiv in cadrul diviziei de omucideri din Brooklyn, care s-a aflat pana de curand intr-o relatie abuziva cu Marshall (Jake Lacy), colegul ei de sectie si iubitul ei din copilarie. Dupa ce a ajuns chiar si la spital, Alice i-a povestit totul superiorului sau, iar zvonurile s-au raspandit, insa departamentul nu l-a sanctionat si nu a luat nicio masura disciplinara impotriva lui Marshall. In schimb, Alice a fost marginalizata si considerata neloiala, ba chiar acuzata ca minte.
Traumatizata atat de abuz, cat si de respingerea din partea departamentului si pierderea jobului pe care il iubea, Alice incepe o viata noua ca agent federal, aspirand sa faca parte din unitatea pentru investigarea infractiunilor sexuale.
Apoi este Nora (Quincy Tyler Bernstine), mentorul ei reticent, conducatoarea unitatii pentru investigarea infractiunilor sexuale. Cariera acesteia a fost impiedicata de sexismul si rasismul de la locul de munca, dar si de un sistem in care este adesea mai usor sa fie redus la tacere cel care denunta abuzul decat cel care il comite. De-a lungul timpului, acest lucru a impedicat-o sa ajunga cu adevarat la infractorii importanti, pe care sa ii aduca in fata legii.
Criminala in serie este Catherine Grace (Lola Petticrew) – o tanara marcata de un trecut cumplit: traficata inca din copilarie si abuzata de nenumarati barbati, in cele mai ingrozitoare moduri, ea porneste intr-o misiune de razbunare, eliminandu-i metodic pe cei pe care ii considera responsabili pentru moartea prietenei sale, Isabel.
Pe masura ce ancheta avanseaza, povestea lui Catherine se intersecteaza cu cea a lui Alice si Nora, cele doua femei care incearca sa faca dreptate din interiorul sistemului. Desi se afla in tabere opuse, serialul le transforma treptat intr-un fel de aliate, fiecare luptand, in felul sau si cu propriile abilitati si resurse, impotriva aceluiasi sistem care a esuat sa le protejeze. Iar Catherine nu este prezentata niciodata drept adevaratul personaj negativ al serialului, ci mai degraba ca produsul unui sistem care a permis ca abuzurile impotriva ei sa continue, iar vinovatii sa nu fie niciodata trasi la raspundere.
Alice si Nora lucreaza rapid si eficient pentru a rezolva cazul, dar la fiecare pas se lovesc de incompetenta si coruptie. Intentiile bune par sa fie un lux pe care si-l permit doar agentii care nu sunt preocupati, in primul rand, sa isi protejeze propria cariera. De cealalta parte, Catherine simte ca singura cale prin care poate face dreptate, atat pentru ea, cat si pentru prietena sa ucisa in conditii misterioase, este sa devina o criminala in serie. De aceea, este usor de inteles de ce Alice si Nora ajung sa o inteleaga pe Catherine si sa empatizeze cu ea, o alta femeie ale carei intentii si motive nu conteaza absolut deloc pentru cei care detin puterea asupra vietii ei.
Pe langa ritmul alert, intensitatea si complexitatea povestilor personajelor principale, serialul impresioneaza si prin interpretarile actoricesti exceptionale. As incepe cu Nora, interpretata de Quincy Tyler Bernstine, care mi s-a parut pur si simplu fenomenala. Haioasa, profunda, matura si directa, Nora este mentorul de care Alice are nevoie la inceputul drumului ei ca agent federal. Alice are un potential urias, iar Nora il vede imediat. Tocmai de aceea, va face tot posibilul sa o ghideze si sa o ajute sa devina un profesionist pe masura talentului si determinarii sale (in sezonul 2, deja confirmat).
Emmy Rossum si Lola Petticrew sunt, de asemenea, extrem de convingatoare in rolurile lor, reusind sa ofere profunzime si autenticitate unor personaje memorabile, marcate de experiente si traume care ajung sa le uneasca. Scoot McNairy da viata unui personaj suprinzator de cald si generos – Danny, fostul partener de politie a lui Alice, singurul care a crezut-o si care a ramas de partea ei. Si ceea ce m-a emotionat cel mai tare la acest personaj a fost momentul in care sta in fata dusului pentru a-si ajuta colega si femeia pe care o iubeste sa treaca peste o trauma imensa – un gest altruist, neasteptat de duios.
Furious exploreaza felul in care abuzul impotriva femeilor si fetelor este mereu posibil si, de multe ori, ramane nepedepsit. Serialul priveste dincolo de infractiunile in sine si scoate la lumina mecanismele care le permit agresorilor sa scape de consecinte: de la birocratie si complicitati, la prejudecati, indiferenta si, in cele din urma, pana la un sistem construit in jurul patriarhatului.
Agresorii din poveste – barbati violenti, sefi abuzivi, traficanti de persoane sau avocati lipsiti de scrupule – profita de frica, tacerea si chiar simpatia celor din jur pentru a-si ascunde si proteja faptele. Furious contureaza astfel o lume in care comportamentul unui barbat poate fi considerat o simpla abatere, in timp ce o femeie care indrazneste sa il confrunte si sa ceara dreptate este ceva de neconceput.
* Cele 8 episoade din Furious sunt disponibile pe Disney+
