Sunt foarte entuziasmata sa va prezint un interviu in exclusivitate cu tanarul actor (debutant) Vinnie Heaven, cel care interpreteaza personajul Nimble Jack din noul serial HBO, The Nevers! Multumesc colaboratorilor de la HBO pentru oportunitate si va recomand cu drag sa va uitati la acest serial fantasy extrem de interesant 🙂

„I: Descrie-ti personajul din The Nevers.
VH: Personajul meu e Nimble Jack si Nimble e un hot fermecator. Intr-un fel similar cu Bonfire Annie [Rochelle Neil], Jack nu are vreo loialitate particulara fata de un angajator sau un anumit loc, asa ca este un personaj fluid in ceea ce priveste abilitatea de a se potrivi in multe tipuri de spatii si cu persoane diferite.

I: Care este locul acestui personaj in poveste, la inceput?
VH: Locul va fi dezvaluit incet-incet, putin mai incolo, asa ca este un personaj care are o aura de mister la inceput. Prima scena in care apare este la ordinul Regelui Cersetor [Nick Frost] si apoi ajunge in Orfelinat si deci face parte din planurile Amaliei [Laura Donnelly] intr-un fel si in planurile lui Penance [Ann Skelly]. Deci cumva personajul are o evolutie rapida datorita aptitudinilor sale – si cam asta e existenta personajului. Folosirea aptitudinilor pe care le are pentru a defini jobul.

I: Ii pasa lui Nimble despre motivul pentru care are puterile pe care le are sau simte doar fericire ca le poseda?
VH: Nimble e un tip de talhar care poate jefui la etajul al doilea si care a facut o cariera, inainte de a avea o super putere, din talentul de a se catara pe cladiri si a intra prin ferestre mai greu de observat. Acum a dezvoltat obiceiul de a produce discuri care pot sustine o greutate mare si care pot fi folosite pe post de scara. Deci cred ca Nimble a avut mare noroc si a putut sa exceleze la ce facea deja, pentru ca nu cred ca ar fi putut sa ii puna piedici in vreun fel. A tras lozul castigator cand vine vorba de toate lucrurile care s-ar fi putut intampla.

I: Tu, ca actor, ti-ai dorit explicatii pentru cum functioneaza universul The Nevers?
VH: Cred ca una dintre bucuriile aduse de The Nevers este ca nu-ti poti da seama niciodata exact cum functioneaza totul. Exista senzatia ca distributie e nesatioasa, cu cat primi mai multe pagini si mai multe raspunsuri, cu atat ramai cu un fel de gol care parca ne face si mai curiosi sa aflam mai multe! Dar in acelasi timp, exista ceva foarte placut in descoperirea misterului alaturi de personaje. Exista un element autentic acolo, in care si tu si personajul tau mergeti impreuna in aceeasi calatorie. In partile tale individuale te uiti la anumite semne si afli anumite lucruri. Dar serialul e foarte interesant in abilitatea sa de a te arunca intr-o masina de spalat si apoi a te arunca inapoi afara.

I: Care au fost elementele practice cand ati filmat scenele legate de puterea personajului tau – deci aruncarea acelor discuri pe care puteai sa le urci apoi ca pe niste scari?
VH: In primul rand, implica foarte multa imaginatie! Si incerci sa te implici in intensitatea a cum ar fi sa poti face acest lucru, intelegi ce zic? Pentru mine, exista mereu o a doua oara cand filmam o bucata in care imi pun intrebarea: „dar daca acest lucru s-ar putea intampla? Daca HBO ar ajunge sa poata produce un asemenea disc?” Dar exista un fel de magie in acelasi sens in care mereu au existat trucuri pentru a crea aceste scene pe ecran. Si nu vreau sa intru prea mult in detalii. E ca in Magic Circle, unde daca dezvalui prea multe despre ce se intampla, il stric. Dar e foarte amuzant. E amuzant sa poti avea toate lucrurile acelea intr-un loc. Cum ar fi luminile care sunt pornite intr-o anumita secventa si alte lucruri care te ajuta sa crezi ca actor. E aproape ca o joaca de copii – incat ajungi sa crezi complet ca tocmai ai facut ce crezi ca ai facut. Pentru multe din lucrurile care se petrec pe ecran, exista ceva care sa te ajute sa faci asta cat mai bine. Deci ca sa stai pe discuri, ai o versiune a acelor platforme magice. Numai ca poti sa te lovesti de ele si sa te doara tibia. Asa cum am descoperit. Nu s-au disipat asa cum ma asteptam! Exista o echipa excelenta de cascadori care sunt atat de pasionati de ce fac. Si e incredibil sa vezi oameni muncind la acel nivel. Lucrurile pe care le pot face, chiar si cu cineva ca mine, care nu a facut nicio cascadorie pana atunci, e incredibil.

I: Orice poveste buna cu elemente science fiction si fantasy vorbeste si despre zilele in care traim. Ce probleme si ce teme discuta The Nevers?

VH: Cred ca exista multe lucruri oglindite in aceasta poveste. Societatea victoriana a fost inceputul diviziunii sociale in functie de clasa si de gen. Si aceste doua lucruri sunt corelate si ajungi sa fii etichetat intr-un anumit fel. Cred ca in timpul erei victoriene in jur de 70% din oameni erau din clasa muncitoare sau ceva de genul – o cifra mare. Cat puteai sa castigi si cum se purta lumea cu tine era definita de acest lucru si a pastrat aceasta structura pana in zilele noastre. Cred ca nu e niciodata o idee proasta sa avem o oglinda pusa in fata noastra si sa spunem ca, daca aceste lucruri s-au intamplat acum foarte mult timp, in 1899… daca a fost acum atat de mult timp si inca mai picam in aceste capcane, asta e ce vrem sa facem pe mai departe? Au evoluat lucrurile in sensul de cum impartim oamenii in grupuri si decidem ce ar trebui sa aiba si ce nu? Cred ca acesta e cel mai intunecat concept pentru mine si cel care iese cel mai mult in evidenta.

Si apoi, evident, tema pe care o recunoastem cu totii este puterea si abilitatea femeilor. Pentru ca victorienii au fost cei care au decis ca femeile sunt inferioare si ar trebui sa aiba parte de restrictii. Si credeau in mod fundamental ca erau inferioare. A continuat acest mod de a vedea femeile? As zice ca in anumite feluri, da, a continuat. Si acum este un moment destul de miscator, ca sa le reamintim oamenilor ca femeile sunt o sursa uriasa de putere si in mod sigur nu au fost vreodata si nici nu vor fi vreodata inferioare nimanui.”